Of, lume, viata poate fi frumoasa
O sansa da-i si vei descoperi
Ce mult, un zambet si un vis, conteaza
Si, in prezent, inca mai poti trai
Cu ochii larg deschisi priveste-n soare!
Prin ploaie mergi si las-o sa te-alinte
Descult prin iarba, mangaie-n picioare
Pamantul ud ce inca te mai simte…
O floare alba fara cuvantare
Admir-o! poarta-n ea atat parfum
ti-l daruieste fara ezitare
doar sa te-opresti putin din al tau drum
Si muntii…muntii mari ca imparatii
Si ei te-asteapta pragul sa il calci.
Copacii verzi, apropiati ca fratii
in freamat de izvor iti murmura… tu taci!
Taci, lume, taci, fiindca a ta vorbire
Distruge munti si ofileste flori
tu sa primesti si sa oferi iubire
si sa-ti respecti pamantul pana mori!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu