despre mine

Fotografia mea
Piatra Neamt, Romania
'când iubeşti, Mâine e prea târziu...'' Oana Ostafi

Totalul afișărilor de pagină

vineri, 15 iulie 2011

DECIDE


Ne-am dăruit iubirea și am primit teroare
Printre profeți și temeri spre stele ne-avântăm
ne-am otrăvit pământul, călcându-l în  picioare
de când cu egoismul pantofi-i asortăm.

Am sugrumat devreme chemarea inocenței
lăsându-ne copiii murdari, cerșind în drum
Pecetea grea le-o punem, cea a indiferenței,
abandonați în stradă, catalogați nebuni

Ne vindem  libertatea pe vorbe și tratate
Și punem ipotecă pe sufletul dator
Cu studii cumpărate și diplome dictate,
ne îndreptăm ca orbii spre niciun viitor.

Alegem presedinte un om deja ales
Batjocorind țăranul, dăm plugul pe căpșuni
dar importăm  în  masă, cu mare  interes,
pui, soi de eprubetă,  și mere cât doi pumni.

Trăind absenți prezentul, de mâine vom muri.
Neimplicați în fapte, doar vorba e de noi.
Iar mâine nu-i departe, nu-l vom putea privi
Senini, ca altădată...cu frunțile-n noroi.

Iar alte țări profită, în scopuri aliate
vin, instalează scuturi, ne schimbă-n ținte vii
apoi se-ntorc acasă cu mâinile curate
fără să mai gândească  la noi de vom mai fi

Privim tăcuți, prin lacrimi în suflet  încarnate…
iar ei ne seacă viața, lăsându-ne bolnavi
vor jefui si dreptul de-a mai avea dreptate
vor cere pe gând taxe, în lume vom fi sclavi!

Nu mai dormi, de-ți pasă, adună-ți zi din noapte!
Gândește-te la mâine și luptă pentru toți
Nu te-amăgi semnându-ti sentința către moarte
pe-o strângere de mână și zâmbete de hoți.

Ai tăi au fost haiducii și Delta-i tot a ta
n-o vinde pe nimicuri, nu te înstrăina!
Citește Eminescu și Creangă sub un tei
Și deapănă povestea cu Făt Frumos și zmei

Rămâi cu frati la masă, învârte-n mămăligă
mai pune-ți o dorință, mai cântă o baladă
dansează-n bătătură, mai bea o strășinică
gândește-te la glie, dă-i visului plămadă!

Fii mândru de-a ta țară, nu renunța ușor
și nu uita că-n lume doar noi avem un dor
doar știi, uniți de suntem, rămânem un popor
care a scris istorii din purul adevăr!

Privește-te, române, ai suferit din plin!
N-ai fost nicicând o slugă, nu accepta stăpân!
Știi că te mint pe față, nu bea al lor venin.
Tu ești, ai fost, decide cât vei mai  fi român!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

bloguri vizitate

Translate