joi, 23 februarie 2012

ştiu!

ştii?
am stricat un gând
la repezeală
aş vrea să crezi,
am vrut să-l dăruiesc
mi-am zis că-i poate-a visului urzeală
şi că din el
un zâmbet îţi croiesc
ştii?
l-am vopsit
l-am răsucit prin gene
în lacul ochilor să-l pot uşor clăti
am ars apoi în suflet două lemne
parfumul dragostei să-l ştii
când voi zâmbi
l-am curăţat de urme de-ndoială
ca dimineaţă să-l pot îmbrăca
dar l-am pătat
cu stropi de fâstâceală
şi l-am distrus…
s-a dus speranţa mea!
am vrut atât de mult să vin la noapte
credeam că zâmbetul
o şansă va zori
ce am acum?
doar  gânduri deşirate
prin care treci
şi nu te pot opri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu