semne

n-are pământul cratere şi chei
doar urme de sărut şi mângâieri
când ape, soare, vânt şi nopti femei
l-au alintat, iubindu-l primăveri.
nici chipul meu nu-i lut uscat de vreme
eu riduri n-am
doar semne c-am trăit
iar  dintre toate, una  mi-e mai dragă,
aceea-n care tu te-ai iscălit.