e
doar un fel de mers
altfel i-aș face vrerea
abisului în vers.
mi-ai spune că zic dodii
și
chiar ai râde sec
dar
nu-ți citesc din zodii
e
timpu-n care plec.
căci,vezi tu depărtarea
nu-i
scrisă nicăieri
eu
o cunosc
din starea
cu
lipsa ta de ieri.
de-atunci
tăceam aparte
cumva să nu auzi
cum
strigă lupi a moarte
arborilor veșnic surzi.
nu
plâng viori în șoapte
nici
umerii mi-s uzi
e
doar puțin din toate
puținul ce-l acuzi.
nu-mi pedepsi tăcerea
mai
lasă-mă să fiu
cum
mi-ai lăsat durerea
de-a
te iubi-n pustiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu