gânduri din mers

Azi a trecut un om pe lângă mine
şi mi-a zâmbit,
cum numai tu ştiai…
te-am regăsit,
când pasul prinse ritmul
unui alt drum
ceva-mi spunea mai stai!

M-a pălmuit privirea lui amară;
parcă-ntreba,
ca peştele de mut :
unde te duci?
ce vise te îndeamnă
să pleci  cât timpul  nostru
nu-i trecut?

Am tresărit…
să fie o nălucă?
Să mă opresc? N-am cum,
nu e firesc…
E vremea anotimpului de ducă
dar nu gândi
că nu te mai iubesc!

dar a  trecut un om pe lângă mine
şi mi-a zâmbit,
cum numai tu zâmbeai...