despre mine

Fotografia mea
Piatra Neamt, Romania
'când iubeşti, Mâine e prea târziu...'' Oana Ostafi

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 24 februarie 2013

perle


am vrut să plec
şi m-am luptat cu timpuri
ce-mi închinau uitarea drept tribut
voiam să piară necrozate cuiburi
de frământări ce-atâta m-au durut.
şi am închis, cu ochii, simţăminte;
sub pleoape-şi cere drept scoica de gând,
dar nu-i voi dărui acel cuvânt
să piară ca şi cele dinainte!

tac veac de-atunci, ca peştele în ape
refuz  si visul
dar, el, rostogol,
cade greoi...o ancoră de șoapte
înfiptă în nisipul mut ca noi.
ce straniu gol,
abia de-i spun pe nume
întinderi de-ndoieli ne-au înghiţit
de-ai fi simţit ce n-am ştiut a-ţi spune
ne-ar fi pictat un verde asfinţit.

dar valuri de regrete lasă-nsemne
lovind  în suflet într-un tainic chip;
munţi de  nisip
cu timpul vor fi perle
şirag dintr-al iubirii falnic dig .

curg amintiri de amândoi ucise
adâncuri tulburate de reci ploi
întreg oceanul desecat  de vise
va fi morman de pietre  şi noroi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

bloguri vizitate

Translate