diferenţe

era vreo două ceasul
-poate trei-
tu alergai prin vise,
-eu pe-alei-
eu, căutând răspunsuri,
-tu, absent-
un timp de presupusuri
şi incert.
era destul de noapte,
-mult prea frig-
şi haina udă-n spate
-şi... nimic-
tu înnodai trecuturi
în visări,
eu îmbunam speranţa
cu plimbări.
o noapte împărţeam,
-acelaşi ceas-
doar pasu-mi tremura
a bun rămas.
iubindu-te, păşeam
însufleţit
în timp ce tu visai
alt  răsărit.

veacuri

trosnesc gânduri tăcute în noapte
vânturi bat a pustiu şi suspin
nu eşti tu,
unde eşti, în ce parte?
în ce lumi şi ce taine te ţin?
te astept,
nu sunt zori fără tine
nici eu nu-s, dar încerc...mă prefac;
timpul meu e un circ ce devine
ceasul ciung,fără tic, doar cu tac.
e sfârşitul ce-mi curge prin vene
îmbibat de dorinţe şi scrum
de-ai veni...
unde esti?
mai devreme
îmi spuneai că-nceputul e-acum.
s-au dus nopţile, visele toate
au plecat unde nu am habar
încă lupt să mai fiu cât se poate
dar...mă-mpiedic mereu de un ..."dar".
cum să-nvăţ fără tine să fiu
nici pustiu fără dune n-ar fi
tac un veac,
un alt veac o să-ţi scriu
numai timpul să treacă,
să-mi vii.