vineri, 13 mai 2016

de tine, tu

Tună cerul a furtună,
ard în ochii mei făclii
viață, mânz fără stăpână,
sub copite mă sfâşii,
de-am ajuns ca hău de lună,
doar cu dor să mă mângâi.
du-mă, vântule, departe
doar s-ar pierde urma mea...
să nu-mi ştie nicio moarte
fir de gând ce-l voi călca.
doar izvoare-mi fie şoapte
să-mi îngâne inima.
poartă-mă floare-n culoare
când, de dor, te-apleci roşind
cum, de cănd mă ştiu,mă doare
ce-am trăit mereu cu jind...
ba de-un zbor fără hotare
ba de-un vis mereu timid.

tună, cerule, mă tună
du-mă, vântule, mă du
până-n creştet sterp de lună
pui sub brațul norilor
să mai fiu un boț de humă,
doar să uit de tine,tu.