când timpul ţi-a ajuns piatră de moară
şi visul bate pasul sec pe loc
orice cuvânt e ca făcut să doară
şi clipa ta e-a zeilor trist joc.
tu nu privi-napoi, ajungi curând să plângi
chiar de zâmbeşti amar, trecutul ţi-e fior
şi zilele ştiute-s răni adânci
fie că râzi sau plângi, tot lupţi c-un dor.
învaţă să accepţi prezentul cum ţi-e dat
să nu întrebi de ce şi până când
iar timpul va croi un drum ciudat
pe care-ai vrea să mergi oricum, oricând.
vezi? asta-i viaţa, nu-ntreba de ce
fie că-ţi place, fie că n-o vrei
atunci când o goneşti , prea repede
devine vis şi uiţi
că-i doar crâmpei.https://www.youtube.com/watch?v=Bd2ZZOdtPR8
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu