duminică, 27 decembrie 2015

treceri




a mai trecut un an
zău, nu ştiu când
dar parcă ieri eram zâmbind
copil plăpând
căruţelor umplute de porumb
din lanul verde brumăriu
plin azi de plumb.
a mai trecut un an
lan, zori de-albastru
un cer sticlind, mormântul unui astru
nimic din ce ştiam nu mi-e la fel
a mai trecut un an...
şi eu cu el.
şi s-a mai stins cu timpul o privire
alt suflet zbuciumat de-mpovărire
s-a mai făcut o cruce pe pământ
şi un cuvânt s-a mai zvântat în vânt.
a mai trecut ce trece zi de zi
înca un plâns, un freamăt de- a mai fi
a mai murit în dor o-mbrăţişare
albumul sufletelor duse-i tot mai mare.
vor trece ani, culori de verde-n gri
vor ninge ierni din toamne ruginii
mâine-poimâine vom hrăni pământuri
iubirea o vom răsări în rânduri
scrise 
în grabă, într-o carte-n raft
cuvinte, sentimente, toate-s praf
în goana timpului ce nu ştie de noi
şi va fi soare iar, vânt şi iar ploi.