n-are pământul cratere şi chei
doar urme de sărut şi mângâieri
când ape, soare, vânt şi nopți și zei
l-au alintat, iubindu-i primăveri.
nici chipul meu nu-i lut uscat de vreme
eu riduri n-am
doar urme c-am iubit
iar dintre toate, una mi-e mai dragă,
aceea-n care tu te-ai iscălit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu