despre mine

Fotografia mea
Piatra Neamt, Romania
iartă,uită și nu privi-napoi, dacă vrei să valoreze clipa.

Totalul afișărilor de pagină

luni, 28 mai 2012

Teama

m-am înglodat în nepăsări de toate
prea multe ploi
pe chip îmi șiroiesc
duc, parcă, amintiri de plumb în spate,
pene și puf
ce nu mai întregesc
aceleași două aripi destrămate
de ghearele ce ziua mi-o sfârșesc,
din rana ei
curgându-mi neagră noapte
în sufletul prea plin de nefiresc !
și răsuflarea-i aspră îmi îngheață
(încă pășesc... nu știu cum, dar pășesc )
ultimul strop de vis prelins pe față;
mă dor secundele în timp ce le clipesc...
dar ea mă urmărește ca o umbră,
singură cred că sunt,
măcar de-aș fi !
și mi-e destulă înnoptarea lungă...
oare, ce-ar face dacă m-aș opri?
aș îndrăzni,
i-aș căuta privirea,
“înfruntă-mă!”, probabil aș striga;
dar cine poate înfrunta mâhnirea ?
mai bine nu!
Of, de-aș putea zbura!

în derivă

pluteai în largul vieții șovăind
în voia vântului
o barcă fără drum
vâslea fără puteri un gând timid
printre talazuri reci
sub cer de scrum
și n-a fost foc
doar arderi de speranțe
(nu le-a vrut soarta)...
cerul arunca
visele noastre-n ploi de constelații
când ai căzut și tu, ultimă stea.
suflet mai singur
chiar și decât luna
extenuat de-atâta mers în van,
cu vâsle rupte,
te-a surprins furtuna...
rămâi de-acum lemn putred
în ocean.

bloguri vizitate

Translate