marți, 5 iunie 2012

flori

la fel și-n lume,
ca pe drum,
trec toți mânați de-o soartă...
de mă opresc,
par un nebun,
dar mai opresc o dată!
sunt bănuit de slăbiciuni,
dacă salut în șoaptă,
smaraldul câmpului - minuni
ce sufletu-mi desfată.-
cum sa le spun c-am auzit
un spin strigând că moare
că nu-i de nimeni îndrăgit
și nu-l cred norii floare?
s-a tănguit deunăzi
de viața-i veștejită,
până i-am spus „ oricum ai fi,
de glie ești iubită!
aminte ia că poți să crești
în orice colț de tină!
cât ai petale, floare ești,
nu-ți căuta vreo vină!„
zâmbesc de-atunci oricărui spin,
în fuga mea prin lume
și mai preschimb câte-un suspin
în flori de-amărăciune.

Un comentariu: