despre mine

Fotografia mea
Piatra Neamt, Romania
'când iubeşti, Mâine e prea târziu...'' Oana Ostafi

Totalul afișărilor de pagină

joi, 22 septembrie 2011

rugă

dă-mi palma ta să-mi înnoptez dorinţa
să nu mai văd în ochii zilelor sticloşi
hulpavul întuneric nemilos
ce-mi roade visul fraged pân’ la os.
vreau să mă ghemuiesc într-un ungher al vieţii 
lipită de podeaua sufletului tău
să-mi hibernez clipa de fericire
în albul anotimp al neputinţei .
îmbracă-mă, de-ai să mă vezi că tremur
cu hainele tăcutelor iertări
să nu mai strig fără s-auzi, prin geruri,
cuvinte de pământ fără cărări.
îmi voi lăsa în urmă resemnarea
pe ciotul unui vis tocit de timp
în palma ta voi fi o linie curbată
spre estul trupului, cu vârful de săgeată.

miercuri, 21 septembrie 2011

invitatie

Hai să fim noi copiii zei,
să construim un univers neînceput de alţii,
nemărginit de legi închipuite
schiţate-n joacă de alţi pui de zei!
Să ne-amintim...de tine eu
şi tu de mine,
cum ne-am născut
în infinitul fără timp şi spaţiu,
desene agăţate de zidurile altui cer,
pictate de iubire şi emoţii;
să învăţăm a râde-n zgomot cosmic
de născociri, de gânduri nerostite ;
pe rând să denumim, fără cuvinte,
eterne constelaţii plictisite
de ochii fără saţ şi goi ai lumii…
şi să le botezăm apoi,
în ploi
de meteori îndrăgostiţi
şi în izvoare
ce-au umezit priviri de căprioare.
Spune-mi că vrei
şi vom reinventa calea lactee,
pe care vom umbla cu paşi giganţi de zmei…
Spune-mi că vii
să astupăm cu praf de vis
negrele găuri - doar carii ale universului prezent.
Prinde-te-n zboruri începute-n altă vreme
să ne ascundem umbra de pământ.
Eu stiu că vrei
te- aştept în galaxie,
pe banca unui spaţiu de hârtie.


bloguri vizitate

Translate