umbre şi paşi

îmi însoţeam umbra urcând
pe strada vieţii încâlcită
sincronizând în ritm plăpând
un gând cu soarta lui timidă

şi braţ la braţ şi pas la pas
îmi petreceam umbra şi viaţa
pe drumul ce mi-a mai rămas
doar eu cu ea şi-n suflet ceaţa

o rătăceam adeseori
când cerul îşi schimba culoarea
eram doi simpli trecători

ce-şi ascundeau întunecarea

când revenea la braţul meu
părea nesingură pe stradă
zâmbea uşor, zâmbeam şi eu
atât cât lumea să ne creadă

dar tot mai sper că vor veni

zori ce-mi vor lumina umbrirea

ori soarele de m-ar zări

că prea mi-a înnoptat privirea

şi poate că-mi voi lepăda

haina de azi  înceţoşată

când pasu-mi va sincroniza

umbra cuiva ce- aşteaptă .