mi-a picurat în suflet infinitul
oarbe dureri de timp m-au năvălit
curg lacrimi stacojii din cer; sfârşitul,
din tulburi zări, de noi şi-a amintit
atingeri ne-mplinite plâng în umbre
nimic nu pare-a fi din ce-am crezut
înfrângeri sângerând în gânduri sumbre
trecutul nu mai vrea să-l ştiu trecut
mi-a fulgerat în clipe amintirea
credeam că timpul e doar timp şi-atât
nu i-am ştiut eternului simţirea
dar şi trecutul are un trecut
mi-a dăruit eternul o secundă
să-l ştiu, să-l simt, să-i fiu uitării leac
darasfintitul sufletu-mi inundă
şi timpul meu e doar un ceas din veac
mi-aş fi dorit să-i împlinesc trăirea
străină efemerului să-i fiu
dar sunt secundă...uită-mi rătăcirea!
curg lacrimi dintr-un suflet stacojiu.
Foarte frumos, felicitări !
RăspundețiȘtergeremultumesc, Mannix, pentru apreciere!
RăspundețiȘtergere