te caut
în tăcere
fără să ştiu ce voi găsi.
tac, te ascult
învăţ
să-ţi înţeleg
cuvântul nerostit
mă prăbuşesc
umbre şi urme
de gânduri
nicio şoaptă...
mă lovesc
într-un ţipăt
stins
într-o ceartă
nu vreau
sa strig
nu vreau să plâng
să-ţi stric
prezentul
mut
e iadul tău tăcut
e şi al meu.
aud
ce n-am ştiut
s-ascult...
simţirea
am coborât
şi voi rămâne
în infern
atâta timp
cât te găsesc
în el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu