Într-o viaţă de şah, eu-pion, tu-nebun
ne-ntâlnim uneori pe un colţ de pătrat,
între cer şi pământ
ne-ntâlnim uneori pe un colţ de pătrat,
între cer şi pământ
între negru şi alb.
Tu, nebun cum te ştiu şi îmi place să fii
mă-ncolţesti uneori,ca un gând de spion;
eu, pion agitat,
Tu, nebun cum te ştiu şi îmi place să fii
mă-ncolţesti uneori,ca un gând de spion;
eu, pion agitat,
speriat de mutări,
mă retrag cu mult tact în opusul pătrat,
din palatul de lemn, alb şi negru pictat.
Tu, nebun, mă găseşti
mă retrag cu mult tact în opusul pătrat,
din palatul de lemn, alb şi negru pictat.
Tu, nebun, mă găseşti
şi te simti împărat;
eu, pion rătăcit pe o tablă de şah,
aş sări, dar nu pot, peste-un turn izolat…
fugărită de-un cal,
eu, pion rătăcit pe o tablă de şah,
aş sări, dar nu pot, peste-un turn izolat…
fugărită de-un cal,
mă împiedic stângaci
de o muchie-n lemn, înălţată usor,
ajungând rostogol cu nebunul de braţ.
Tu, nebun arătos,
de o muchie-n lemn, înălţată usor,
ajungând rostogol cu nebunul de braţ.
Tu, nebun arătos,
ce te crezi împărat,
minţi frumos ( la pătrat ) că-s regină pion
în amorul perfect, bicolor asortat,
un regat pentru noi de noi doi inventat.
minţi frumos ( la pătrat ) că-s regină pion
în amorul perfect, bicolor asortat,
un regat pentru noi de noi doi inventat.
o poezie cu un alt parfum, ghidus, revigorant, un joc de cuvinte si de emotii superb.
RăspundețiȘtergeremultumesc,Nicu, pentru comentariu! ma bucura ca ti-e pe plac !
ȘtergereSUPERB
RăspundețiȘtergere