luni, 25 iulie 2011

NU mă ierta!

 Știu, tu mă ierți,când obosită, mă-ntind în pat fără cuvânt.
 Și mă păzești...zâmbesc sfârșită și nu-ți ofer nimic mai mult
 Mă laș curtată în neștire de stranii gânduri ce-mi șoptesc 
 și-mi pun pe pleoape stăpânire, să dorm puțin, să mă topesc
 Și simț cum mă ademensete patul în tainice și vechi iubiri
 Că o cămașa mă-nveleste o lenjerie de șafir
 și îi cedez, i-accept chemarea, deși am multe de făcut
 dar tu, mă ierți și simț cum seară se-așterne lent în trupu-mi rupt
 Îmi picură pe gene somnul...încă un strop și-am adormit
 și mă topesc de-atâta lene...și iară nu-ți mai zic nimic
 În ochii mei și-a lor ferestre, mi se dechide-al nopții cer
 și mă tot duc, mă pierd spre astre...același drum și azi că ieri
 Dar tu mă ierți și-ți simț iertarea și împăcată mă închid
 în lumea mea, fără intrare, unde doar eu pot să te strig
 dacă te vreau , te iau în vise, și în tărâmul meu te-ascund
 dar,dacă nu...rămâi, iubite, în al meu pat și dormi profund
 Și-ai să mă ierți,mă ierți într-una...tu știi că tot la ține vin
 deci, iartă-mă și azi ...sunt frântă...și adă-mi un pahar cu vin
 vreau să mă-mbat, să uit de mine, de gândul negru pelerin
 hai, stoarce-mi strugurii de lacrimi și gustă-mă câte puțin.
 Apoi să-mi spui, dacă mai știi, de ce rămâi mereu senin
 La urmă urmei, suntem vii dar tot mai morți ne resimțim.
 Vreau să greșesc, să te înfurii și să-ți verși nervii că un zmeu
 Să-mi spui de vrei, orice, doar spune-mi că n-ai iertat și timpul meu
 Ești mult prea calm și-mi ierți cuvântul și visul,trist, încet, mă ierți.
 Dar vrea să știu care ți-e gândul și azi prefer doar să mă cerți
 Vreau să ne batem iar cu perne și-apoi să mă iubești râzând
 Convinge-mă ce ești om simplu și nu un înger pe pământ
 știu, în iertarea ta se-ascund de-atâtea ori porniri fierbinți
 Iartă-mă dacă poți  de toate dar lasă-mă să știu ce simți.
 Da, vreau să-mi strigi că sunt iubită, să nu adorm, să nu visez!
 Să mă trezesc de dor dorită, învie-mi trupul... să vibrez...
 Și, crede-mă, de oboseală într-o clipită voi uită.
 Deși sunt frântă, doar iubită voi fi mai trează de vei vrea.
 Și-mi voi deschide nu doar ochii , ci sufletul și tot ce sunt
 Și vinul, poate fi mai dulce când mă săruți și te sărut.
 Nu mă ierta, de data asta, nu mă lasă, iar, să adorm
 Mai bine, vino lângă mine și fii al nopții mele domn!

Un comentariu: