mult prea tarziu...

Te vad si azi plecand...
si plang...
te vad cum usa o inchizi...
si stiu...
ca nu vei reveni...nicicand...
As fi putut sa te opresc...
tarziu...
mult prea tarziu, am inteles...
tarziu...
De ce tarziu am alergat?
NU stiu...
de ce am ezitat...
ce dor imens...
ce gand uitat m-a sugrumat...
nu stiu...
cu ochii-n lacrimi, stinsi de dor...
sunt iar ...pustiu...
te las sa pleci spre viitor...
si pleci...
dar nu uita ca-n al tau drum...
oricand...
ne vei vedea pe amandoi...
mergand...
ma vei simti ca si acum...
plangand...
fara sa vrei, ma vei purta...
in gand...
pe mine si al nostru ieri...
vioi...
mult prea frumosul nostru "doi" ...
de ieri...
iti multumesc pentru simtiri...
trairi...
din primavara unei veri...
de amintiri...