marți, 19 iulie 2011

fetita, draga...

Copila, draga, ce-ai facut
Cu a ta inimioara?
Cum, fata mandra, n-ai stiut
Ca dragostea-i amara?
Cum ai facut de ti-ai pierdut
Cu totul mintea, fata?
In ce cuvinte ai crezut
De te-ai daruit toata?
De-atatea ori ti-am repetat
Barbatul e ca dracul
Te ispiteste ne-ncetat
Pana-ti gaseste acul…
De ce, copila, l-ai lasat
Sa-ti tulbure visarea?
De ce ti-e somnul agitat?
De ce i-asculti chemarea?
Hai, uita-l azi, cat nu-i tarziu
Si vindeca-ti fiinta…
Ca de n-o faci…eu nu mai stiu
Sa-ti alin suferinta…
Si nu mai crede tot ce-auzi…
Doar unu-i pentru tine…
In rest, sunt toti vicleni si cruzi
Nu-i crede! Nu e bine!
Iar cand al tau iti iese-n drum
Vei sti pana-n calcaie…
N-ai sa mai plangi cum plangi acum
glasul cant o sa-ti fie…
asculta bine ce-ti vorbesc,
eu stiu de mult iubirea…
Cand doua suflete zambesc…
A lor e fericirea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu