duminică, 17 iulie 2011

blestem

Cine te-a blestemat să-mi răscolești privirea?
 Cine te-a condamnat să îmi râvnești iubirea?
 Pe cine ai rănit în cale-atât de tare
 De ți-a ursit iubirea drept cruntă răzbunare? 
 
 Acum te uiți la mine, vorbești de nemurire
 Crezi că în simțăminte găsești doar fericire
 Vrei să mă știi ca nimeni, vrei pentru totdeauna,
 Să-ți fiu altarul vieții, să mă iubești într-una
 
 Nu știi ce te asteaptă , nu știi cum pot iubi
 Nu știi ce taine poartă ai mei doi ochi căprui
 Vei alerga-n continuu, vei regreta odihna
 Și-n orice noapte-a vietii, nu-ți vei mai găsi tihnă.   
 
 Voi cere sacrificii, voi vrea să fii în toate.
 Iar de singurătate nicicând n-o să ai parte.
 Vei fi noapte și ziuă alături pentru mine.
treptat, lăsându-ți lumea, te vei uita pe ține.
 
 Deși în libertate, vei fi un sclav mereu.
 lipsit de nazuinte, vei vrea tot ce vreau EU.
 Te vei lupta cu sfinții pentru iubirea mea.
 Îți vei uita părinții, trecutu-l vei uita.
 
 Vei deveni o umbră  cu lanțuri la picioare!
 În numele iubirii, te-ntreb, merită oare?
 Poți renunța la ține, la viață, crezi ca-i drept
 să te privești tot timpul ca un actor, absent? 
 
 Mai uită-te o dată, în urmă, ce-ai făcut
 Gândește-te o clipă cui ai greșit atât ?
 Cât încă mai e vreme, încearcă, ceri iertare.
te scapă de blesteme, de crunta condamnare.
 
 Nu-mi caută iubirea, ferește-te de mine!
 Căci de mă dărui ție, nu-ți vei mai aparține.
 Te-oi subjuga tot timpul, nu te lăsa iubit!
 Căci te vei pierde-n lume de orice simț golit.
 
 Tu spui că- ți sunt aleasă...te-ntreb, chiar știi ce vrei?
 Ești sigur că răspunsul e doar în ochii mei?
 ai grijă, lângă mine îți vei găsi pieirea!  
 Sunt demonul iubirii, nu-mi cerceta privirea!

Un comentariu:

  1. Cand iubesti cu adevarat ai patima, dezgolire de tot, sinceritate dusa la extrem, totul este posibil: sa ceri doar si vei primi, incredere oarba, nebunie si suflet, tot ce vezi e ceea ce crezi... B.

    RăspundețiȘtergere