sâmbătă, 16 iulie 2011

cu tine...

Am învăţat s-ascult tăcutul,
trecutul să nu-l mai ascult;
am înţeles cum sfarmă timpul
neînţelesul de demult...
am căutat să fug în gânduri
dar gândurile m-au cules
şi m-au pierdut în multe rânduri
dar m-am reinventat în vers.
am revăzut întreg pământul
în doar un zbor închipuit;
am colindat prin nori ca vântul
toate de când te-am întâlnit...
ieri, am rugat soarele tainic
să-ţi facă cerul mai aprins;
el mi-a promis un roşu darnic
de legământul meu încins.
de-atunci seninul  te priveşte
prin ochii lui te văd si eu
şi câte-o ploaie dezveleşte
un zâmbet larg de curcubeu.
tu poţi fi oricât de departe
în vers  îmi eşti aproape zeu;
închipuindu-te în toate
sunt lânga tine, dragul meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu