Adio, dar...

M-am razgandit de-atatea ori…de-atatea ori am renuntat
de-atatea ori am spus “adio”,de-atatea ori am regretat
de mii de ori , plina de ganduri, m-am reintors,naiv zambind
de mii de ori am renegat tot ce-am simtit si nu mai simt
incat nu pot inca o data sa-mi dau demisia din timp
sa-mi scriu demisia din viata, sa nu ma-ntorc cu niciun chip
sa merg straina ,in nestire,sa nu ma-ntreb de ce sunt azi
nu ma-ntreba , nici tu, iubire, tu ce mi-ai fost ades necaz
si de ma-mpiedic in cuvinte, de ma predau ceasului mort
uitand de toti, sa iau aminte, de mine si de tot ce-am fost
sa uit de azi, sa uit de maine, sa uit de timpul inutil
ma iarta, daca poti, ajuta...sa stiu ca plec fara pacat
fara retineri, ca o luntre de pe un lat pe-al doillea lat
sa pendulez intre simtiri si nesimtiri, ca un copil
sa fiu ce-am vrut de cand e cerul,  pamantul mut, ce m-a stiut
sa nu ma-ntorc, de plec o data dar sa nu plec de n-am alean
sa nu fiu un lemn de veri uitata, plutind in larg , purtat de val
din inertie sa ma-nvart in amalgamul vietii dans
sa inverzesc de dor , iubire, de nu , ma uita  in balans
plutind tacuta,fara vrere, spre alte plaje ce ma vor
sa rezem stei de neagra stanca, in amintirea unui dor
sau mult mai bine m-as preface in scoica stearpa, vechiul rol
de vis si viata amagita, ca perla plina de namol
sa ma culeaga trecatorii , in cautare de-amintiri
si sa ma spanzure in salba... lucind intr-un amurg de firi.
la gatul cui voi  podoaba , de dragul cui voi straluci
ce mai conteaza cand e sarba simtirea ce-o voi prooroci?
si iar sa ma alungi din tine si iar sa ma trezesc plangand
si iar , pentru a miia oara, sa-mi dau demisia din gand,
din viata si din tot ce simt si al meu vis sa-l parasesc
caci orice-as fi nu pot lupta...nu pot dori tot ce-mi doresc
nu vad din maine o speranta, nu vad in noi un viitor
deci azi ma lasa, plec din viata, spre ape ma indrept de zor
si cum te las si tu ma lasa...nu ma opri din al meu mers
ai rostul tau, ai alta viata, eu ma retrag in al meu vers
si doar in el voi face lumea mult mai senina, cum am vrut
doar in poem voi fi deplina si ma voi naste din trecut
in fiecare vers sau strofa ma vei simti, ma vei vedea
sunt eu, aceeasi eu... in vorba ...chiar de cuvinte iti voi da
adio, dar, adio lume, adio voi ce m-ati iubi
ma-ntorc cu rima si in rime voi invia cand veti citi.